Poate intr-o zi...

Uneori ma gandesc cum ar fi daca mi-as face bagajele si as pleca. Nu conteaza unde. Mi-as lua un bilet de tren spre nicaieri si as incepe o viata complet diferita. Undeva intr-o tara straina, as locui intr-un oras la malul marii, unde as lucra intr-un mic magazin de antichitati, m-as indragosti de un localnic si as invata ce inseamna sa traiesti cu adevarat. Ar fi o viata interesanta, lipsita de griji si frumoasa, chiar daca nu usoara.

Asta visez sa fac intr-o zi, inainte sa fie prea tarziu. Si nu as face-o pentru ca nu sunt fericita aici. Nu, as face-o pentru ca locul unde sunt acum nu vreau sa fie singurul loc unde voi fi vreodata. Nu vreau ca viata pe care o am aici sa fie singura viata pe care am cunoscut-o. Vreau sa vad ce are aceasta lume sa-mi ofere si vreau sa fac ca fiecare moment pe care il traiesc sa fie unul extraordinar.

De aceea sper ca voi face intr-o zi acest lucru. Va fi un gest complet nebunesc, stiu, dar de ce nu? Pana la urma, se spune ca in final o sa regreti lucrurile pe care nu le-ai facut in viata. Si eu nu vreau sa am astfel de regrete.